Articole

Zeci de articole. Imbunatateste-ti stilul de viata, evolueaza!

Fericirea incepe azi

fericireaTe trezesti dimineata, indispus de ora matinala la care “esti obligat” sa te trezesti, pentru a merge la jobul care pentru un motiv sau altul nu te fericeste in mod special. Gasim intotdeauna diverse motive de nemultumire, fie seful, fie un coleg sau mai multi, fie salariul, fie lipsa recunoasterii, etc. Dar mergi la acel job pentru ca “nu ai incotro”, nu “ti s-a oferit” nimic mai bun sau ai gasit ceva care ti-ar fi placut dar nu era la fel de bine platit…si ai de achitat facturi, te-ai obisnuit cu un anumit standard de viata, s.a.m.d.

Asa stand lucrurile, pleci spre birou si pana sa ajungi acolo esti deja enervat de aglomeratia din transportul in comun sau traficul de dimineata. Daca ai de dus si copilul la gradinita sau la scoala, presupunand ca nu “te-a facut sa” pleci cu intarziere din casa, te intarzie oricum faptul ca te abati de la traseul direct spre serviciu. Ajungi deci la birou ca o bomba cu ceas si evident ca nu stii de ce sa te apuci mai intai. Incerci sa te strecori cu speranta ca intarzierea nu a fost observata. Ca de obicei te asteapta o groaza de sarcini de ieri si mai proaspete, care de care mai importante sau mai urgente. Prin urmare nu ai timp si chef de politeturi si dragalasenii cu cei care nu au prea multa treaba si vin la birou “sa socializeze”. Cu siguranta tu ai cel mai mult de lucru desi asta pare sa nu fie evident pentru ceilalti si tocmai de aceea te simti frustrat si nevalorizat suficient. Tu muncesti eficient in timp ce altii sunt tratati preferential pentru ca zambesc frumos si socializeaza. Este de neconceput in ce lume traim! Una nedreapta, clar!

Cu toata responsabilitatea si dedicarea, sarcinile par a fi nesfarsite caci cele de rezolvat raman in mod constant mai multe decat cele rezolvate, asa ca totul pare o munca de Sisif. Abia astepti sa se incheie programul sau sa iti poti permite sa spui “ajunge pentru astazi”, daca iti permiti bineinteles. Uneori nu iti iei nici pauza de masa si mergi la toaleta cand simti ca explodezi.

Pleci acasa la un moment dat si desi ziua a fost lunga si epuizanta, esti constient ca acasa te asteapta diverse sarcini domestice. Trebuie sa faci si din astea ca altfel nu se poate…la un moment dat “cade casa pe tine” daca nu te ocupi. Le faci partial si fara chef, mergi la dus si abia astepti sa te intinzi in pat. In cazul „fericit”, de copii s-a ocupat altcineva, sotul/sotia/ bona/bunica/cineva… Daca nu ai, este evident de ce nu ai.

Deci in sfarsit in pat! Pare un vis implinit.
Dar stai! Nu este chiar asa!

In pat te asteapta partenerul care incredibil, nu stii de unde, are ceva mai multa energie de cheltuit (pare-se ca nu prea are treaba ziua!) si se asteapta la ceva tandreturi. Of! De unde atatea tandreturi la ora asta si dupa asa o zi! Poate sa-ti implantezi o sursa de energie radioactiva, precum IronMan… Bun, deci mai ai o proba de trecut pe ziua de azi, decizi daca o treci taras-grapis sau te vaiti de rau si de oboseala ca sa fii lasat in pace.

Si in sfarsit te culci…insa nu trece mult timp si afurisitul te telefon iti da desteptarea din nou! Si tot asa….pana cand?! Pana cand iti pui intrebarea “la ce bun” si clachezi…ca orice om normal.

Mda…deci pana aici cunoastem povestea, este cliseu deja. Ca atunci cand te uiti la un film (drama, tragedie, tragi-comedie) care nu face decat sa iti re-amintesca ceea ce stii si tu despre viata si prin urmare nu ai nevoie sa ti se re-aminteasca.

Insa, privind inca o data toata povestea, cauta sa vezi lucrurile prin prisma intrebarii “Eu ce am semanat astazi? Care sunt semintele pe care le-am plantat astazi si ce voi culege maine, peste o luna, peste un an…sau peste 10 ani?”

pursuit-of-happiness-mind-map-adam-sicinski

Suntem astfel constriti incat nu putem concepe sau trai fericirea, multumirea de sine, satisfactia vietii, independent de sau in afara oricarui sens, a unei semnificatii. Faptul ca nu constientizam acest aspect nu ne scuteste de a aluneca la un moment dat pe panta nefericirii, a depresiei. Stiti acea formula juridica care de cele mai multe ori ne scoate din sarite, ni se pare ilogica si nedreapta? “Necunoasterea legii nu te scuteste de responsabilitate.”

Exact asa stau lucrurile si cu propria fericire!

Cum spuneam la inceput, fericirea poate incepe azi sau cand vrei Tu! Cu siguranta pentru unii suna ciudat si frustrant, poate pentru multi dintre noi, caci asta ne darama un mit… Avem tendinta de a ne reprezenta fericirea ca pe ceva care “ni se intampla”, ca pe un dat, fie ca o punem pe seama lui D-zeu, a sortii, a norocului, a partenerului, a parintilor, a copiilor, etc. Oricum nu avem obisnuinta de a vedea fericirea ca pe o responsabilitate. Asta suna mai degraba a contradictie in termeni, niste termeni care se exclud reciproc! Fericirea este ceva care ne deschide, ne expandeaza fiinta, ne adauga ceva…in timp ce responsabilitatea este ceva ce ne ingradeste, ne disciplineaza, ne preseaza, deci clar, pare a fi ceva in neregula cu a pune acesti doi termeni in aceeasi propozitie.

Probabil ca acest tipar de gandire sa aiba legatura cu fondul de gandire magica specific copilului, pe care, cel mai probabil, nu l-am mai revizuit si/sau  actualizat de multi ani. Desigur, in vremea copilariei noastre, cand experimentam viata cu resursele si cu mintea noastra de copii, era firesc ca lucrurile bune sa vina de la altii, fericirea sa se datoreze altora, ca si faptul ca responsabilitatile erau niste lucruri neplacute care ne intrerupeau joaca si fericirea. Ne doream sa fim oameni mari ca sa fim liberi de oamenii mari care ne trasau responsabilitati. Suna amuzant, nu-i asa?
A fi om mare parea o binecuvantare insa ne-am transformat pe nesimtite in oameni mari si ne-am agatat de binecuvantarile copilariei, ca de exemplu “sa ni se intample fericirea”, “cineva sa fie responsabil de fericirea noastra”. Parca si asta suna amuzant daca o spunem, asa-i?
Si de aceea ni se pare nefiresc sa privim fericirea prin lentilele responsabilitatii personale, sa ne gandim cum anume o putem cultiva cu fiecare gand pe care il avem si fiecare actiune pe care o intreprindem, sa acceptam ca sta in puterea noastra si a nimanui altcuiva.

Sa meditam putin la asta…cate putin in fiecare zi chiar, pana cand incepe sa para firesc si firesc apar solutiile la aceasta “ghicitoare”, pana cand gandurile cu care ne trezim dimineata si felul in care privim aglomeratia din trafic incep sa se transforme firesc si reusim sa ajungem la birou cu zambetul pe buze, multumiti de ceea ce avem de facut, constienti de semnificatia si importanta efortului nostru, bucurosi sa facem lucruri impreuna, pentru noi si pentru altii, asa cum altii fac lucruri impreuna si pentru noi…si totul pare atat de firesc si viata se simte si se vede frumoasa.

Sa incepem asa 2016

International-Happines

Adauga un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Piatra Filozofala a dezvoltarii personale

In articolul de fata este vorba despre piatra filozofala a dezvoltarii personale. Piatra filozofală, daca nu ai auzit inca …

Dependenta

Care este rolul dependentei? Ce ascunde dependenta si care este solutia pentru a o vindeca? In continuare vom incerca …

Exista viata dupa divort

Un divort este o experienta de viata provocatoare, traumatizanta, si destul de des declansatoare de criza personala si/sau …